Ecoul istoriei în paginile romanului „Un strigăt pe Nistru”

Istoria este oglinda in care se privește un neam. Ea reînvie acest trecut pentru a servi ca îndrumare, inspirație și călăuză pentru generațiile următoare.

Romanul Un strigăt pe Nistru de Gheorghe Budeanu se înscrie în literatura memoriei recente, abordând Războiul pentru apărarea Independenței și Integrității teritoriale ale Republicii Moldova din anul 1992 nu doar ca eveniment istoric, ci ca dramă umană profundă.

Războiul pentru independența și integritatea Republicii Moldova a generat pierderi de vieți omenești, deplasări forțate și traume colective, marcând profund memoria socială. Lucrarea valorifică această realitate istorică printr-o perspectivă narativă centrată pe experiența individual.

Recent, elevii clasei a X-a „C” ghidați de profesoara de istorie și discipline socio-umane, dna Ala Bîrladeanu, au participat la o activitate deosebită dedicată romanului „Un strigăt pe Nistru” de Gheorghe Budeanu. Evenimentul a avut loc într-o atmosferă solemnă și a reunit personalități importante din domeniul istoriei și al vieții publice, oferindu-le elevilor ocazia de a descoperi mai profund trecutul și suferințele prin care a trecut poporul nostru.

Printre invitații de onoare s-au numărat veteranii Războiul pentru independență și integritate teritorială (1992), domnul Sergiu Caracai, președintele Uniunii Voluntarilor de Război, decorat cu Ordinul „Ștefan cel Mare” și Ordinul Republicii, domnul Gheorghe Budeanu, autorul romanului, domnul Solomon Corneliu, veteran de război și director al Liceului Teoretic ,,Ion Creangă’’, precum și doamna Alina Felea, doctor habilitat în istorie și conferențiar universitar. Prezența acestor personalități a transformat întâlnirea într-o adevărată lecție deschisă de istorie , în care elevii au putut asculta mărturii reale și reflecții profunde despre subiectele abordate în cadrul activității.

Activitatea a debutat pe o notă emoționantă susținută de eleva Vieru Beatrice din clasa a V-a „A”, care a prezentat un discurs sugestiv despre legătura dintre memorie, identitate și rădăcinile noastre istorice.

În continuare, autorul Gheorghe Budeanu le-a vorbit elevilor despre procesul de scriere a romanului și despre importanța păstrării memoriei colective. Acesta a prezentat realitatea Războiului de pe Nistru dincolo de date cronologice si evenimente,  abordând-o din perspectiva soldaților voluntari aflați pe frontul sângeros, dar și suferința, speranța și sacrificiile civililor…

Un moment aparte al întâlnirii l-a constituit recitarea unor versuri originale, creație a elevei Ojog Melinda-Ioana, care au redat gama emoțională a romanului ,,Un strigăt pe Nistru’’: „Curge Nistru-nvălburat,  / Doamne, de ce m-ai lăsat? / De ce rusul cel hain / Peste țara mea-i stăpân?”

Versurile au impresionat profund audiența, stârnind emoții și reflecții asupra destinului istoric al neamului nostru. Prin aceste cuvinte simple, dar puternice, s-a reușit transmiterea unei stări de tristețe și dor, care a atins inimile celor prezenți. Reflecțiiile realizate asupra romanului i-a făcut pe participanți să determine momentele simbolice: „Strigătul” reprezintă vocea durerii, a neputinței, dar și a conștiinței. Nistrul, ca element geografic, devine simbol al separării, al rupturii dintre comunități, dar și al unei frontiere interioare. Astfel, spațiul nu este doar decor, ci factor activ în configurarea identității personajelor.

Pe parcursul activității, invitații au vorbit despre importanța cunoașterii trecutului și despre necesitatea de a respecta sacrificiile înaintașilor. Elevii au înțeles că istoria nu este doar o disciplină școlară, ci o parte esențială a identității noastre naționale. Au fost realizate reflecții colective: memoria Nistrului și a evenimentlor desfășurate devin un angajament moral între Trecut și Viitor. Ne aflăm astăzi în fața unei cărți care nu se citește doar cu ochii, ci cu sufletul: „Un strigăt pe Nistru”. În anul 2026, într-o lume obsedată de viteză și tehnologie, am putea să ne întrebăm: de ce să ne mai întoarcem privirea spre dramele de acum trei decenii? Răspunsul este simplu: pentru că acele strigăte încă răsună în identitatea noastră. De ce merită citită această operă astăzi?

• În primul rând, lectura ne oferă o înțelegere umană a istoriei, dincolo de cifrele reci din manuale. Istoria trăită, cea care a modelat generații, ne învață că războiul nu este o statistică, ci o traumă care se moștenește.
• În al doilea rând, cartea ne pune în față o oglindă a dualității umane: vedem empatia salvatoare alături de cruzimea cea mai oarbă.
• Este un curs intensiv de gândire critică. Cum poate un om să devină absorbit de ură? Cum putem preveni ca brutalitatea să devină „normalitate”?
• Răspunsul stă în valorile democratice și în capacitatea noastră de a nu ne lăsa dezumanizați, chiar și în crize.

Evenimentul s-a încheiat într-o notă solemnă, cu un îndemn adresat tinerilor de a nu uita trecutul, de a păstra vie memoria eroilor și de a prețui valorile naționale. Activitatea a reprezentat nu doar o întâlnire cu o carte, ci și o lecție de viață, care i-a determinat pe elevi să privească istoria cu mai mult respect și responsabilitate.